Sfaturi practice
Vizita la medicul dentist
Îmi e frică de dentişti. Ce pot să fac pentru a evita o vizită deşi dintele mă doare?
Dinţii nu se vindecă singuri! Şi, spre deosebire de durerea de cap, cea de dinţi nu se vindecă cu pastile. Atunci când aveţi probleme, este bine să mergeţi la dentist pentru a evita agravarea lor. Fie numai şi pentru că probleme mai complicate necesită tratamente mai costisitoare. Stomatologia modernă deţine arme eficiente împotriva durerii, astfel încât şi cel mai fricos pacient se va putea relaxa pe scaunul stomatologic.
Cât de des trebuie să merg la dentist?
Durerea acută nu trebuie să fie singurul motiv pentru care să vă hotărâţi să mergeţi la dentist! Durerea este semnul că problema de care suferă dintele dumneavoastră este foarte avansată. Este bine să mergem la dentist o dată la 6 luni. Numai medicul dentist poate depista primele manifestări ale unor eventuale carii sau ale altor afecţiuni de natură stomatologică şi le poate trata la timp.
Sunt cardiac. Trebuie să-i spun medicului dentist despre asta?
La prima vizită la un nou medic dentist trebuie să-l informăm pe acesta despre toate bolile de care suferim, precum şi despre tratamentele pe care le urmăm. De asemenea, dacă suntem alergici trebuie să-i spunem medicului pentru ca acesta să evite folosirea substanţelor care ne fac rău.
Igiena orală
De ce trebuie să ne spălăm pe dinţi?
Pe suprafeţele dinţilor se depun resturi alimentare care în scurt timp sunt colonizate de bacterii. Astfel se formează placa
bacteriană. Persistenţa acesteia pe suprafeţele dentare şi la nivelul marginii gingivale duce pe de o parte la acumularea de acizi
care atacă smalţul dinţilor, ducând la apariţia cariilor, iar pe de altă parte are drept consecinţă
îmbolnăvirea gingiilor, iar în cazuri extreme poate duce chiar la pierderea dinţilor. Cea mai simplă metodă de a preveni
aceste pericole este să avem o igienă dentară corectă.
În plus o igienă corectă ne ajută să prevenim mirosurile neplăcute din cavitatea bucală (halena).
Cum ne spălăm corect pe dinţi?
Un periaj corect nu presupune utilizarea forţei şi a unor periuţe cu peri aspri şi duri, ci un timp suficient de periaj (minim 3 minute) şi atingerea tuturor suprafeţelor dentare de mai multe ori în timpul operaţiunii. Periajul corect se efectuează cu mişcări verticale de la gingie către dinte: adică la dinţii de sus mişcarea se face de sus în jos, iar la cei de jos mişcarea se face de jos în sus. Începem cu dinţii plasaţi cel mai în spate, deplasându-ne spre anterior. Dinţii trebuie spălaţi atât pe exterior cât şi pe interior. Suprafeţele ocluzale (cele care participă în masticaţie) se spală cu mişcări rotatorii.
Este obligatoriu să periem dinţii de minim 2 ori pe zi: dimineaţa şi seara. Însă ideal ar fi să ne spălăm pe dinţi după fiecare masă.
În afară de periuţă şi pastă mai am nevoie de altceva pentru o igienă corectă?
Periuţa şi pasta de dinţi sunt elemente vitale în igiena orală. Dar ele singure nu sunt suficiente. Periuţa nu poate
ajunge să cureţe spaţiile interdentare şi atunci este obligatoriu să folosim şi aţa dentară.
Un aliat preţios este şi apa de gură. Medicul dentist vă va recomanda care este cea mai potrivită pentru dumneavoastră
în funcţie de agentul antimicrobian conţinut. Sunt de evitat apele de gură care conţin alcool, deoarece acestea întreţin halena.
Acolo unde există spaţii între dinţi sau unde gingia s-a retras sunt foarte utile periuţele interdentare.
În cazul în care avem punţi dentare, pentru igienizare putem folosi o aţă dentară specială, numită super-floss.
Modul de prindere al aţei interdentare: pe degetul de la mâna stângă se rulează mai multă aţă de rezervă, urmând ca pe măsură ce se foloseşte să fie derulată şi rulată pe degetul de la mâna dreaptă
Tensionarea firului se face prinzându-l între degetul mare şi cel arătător de la fiecare mână
După trecerea firului de punctul de contact dintre dinţi se trece firul până la baza gingiei pe suprafaţa dintelui din dreapta, curăţând cu mişări de "du-te-vino"
Apoi se trece pe suprafaţa dintelui din partea stângă, repetând cu aceeaşi mişcare
Despre tratamentele stomatologice
Tratamente profilactice
Ce sunt tratamentele profilactice?
Sunt acele tratamente facute cu scopul de a preveni îmbolnăvirea. În cazul particular al medicinei dentare, vorbim despre prevenirea apariţiei cariilor dentare şi despre prevenirea apariţiei bolii parodontale. Educaţia pacientului şi profilaxia sunt cheia menţinerii unei sănătăţi orale optime.
Profilaxia cariei dentare
În cabinetul de medicină dentară se pot face tratamente care să
- "întărească" structura smalţului - fluorizări: aplicarea pe dinţi de geluri, soluţii sau lacuri de uz profesional, care au concentraţii mai mari de fluor.
- ajute la reducerea retenţiei de placă bacteriană şi totodată să faciliteze periajul pe suprafeţele masticatorii ale dinţilor situaţi mai în spate. Aici vorbim despre sigilarea şanturilor şi fosetelor. Această procedură este neinvazivă (dacă dintele nu este cariat) sau minim invazivă (daca în şanţuri se suspectează că începe să se dezvolte caria). Când vorbim despre caracterul invaziv sau neinvaziv, ne referim la utilizarea frezei dentare şi deci la îndepărtarea de ţesut dentar. În esenţă, procedura constă în umplerea acestor şanţuri cu materiale fluide care se lipesc de dinte, făcând astfel imposibilă pătrunderea plăcii bacteriene în zonele vulnerabile ale dintelui.
Prevenirea apariţiei bolii parodontale
Boala parodontală – numita popular "parodontoză" – are etiologie multiplă, dar unul dintre factorii cauzali principali este cel microbian. În fazele de început ale îmbolnăvirii parodontale, cel mai eficient tratament este îndepărtarea plăcii bacteriene regulat şi sistematic, în mod profesional în cabinet şi apoi de către pacient acasă, respectând indicaţiile primite.
În cabinet, medicul dentist sau asistenta de profilaxie, oferă toate informaţiile pentru o bună igienizare a gurii şi pot să îndepărteze , cu mijloace profesionale toate aceste depozite. Adică pot să facă detartraj – să îndepărteze tartrul depus – şi periaj profesional, acesta fiind modul în care se poate îndepărta complet placa bacteriană. Astfel se obţine o igienizare foarte bună, pe care pacientul trebuie să o menţină zi de zi.
Pentru menţinerea stării de sănătate parodontală este obligatorie igienizarea profesională periodică, periodicitatea fiind stabilită de către medicul dentist.
Caria dentară
Caria este un proces distructiv care afectează ţesuturile dure ale dintelui – smalţ, dentină, cement. Este cauzată de acizii produşi de bacteriile din placa microbiană prin metabolizarea resturilor alimentare.
Caria se dezvoltă pornind de la exteriorul dintelui spre interior.
Primul aspect este cel de "pată albă cretoasă" – aspect care de regulă nu este observat decât de medicul dentist. Acest stadiu este de cele mai multe ori reversibil prin tratamente de remineralizare (fluorizări) şi prin îmbunătăţirea periajului dentar.
Abia într-o etapă ulterioară, când leziunea se agravează, putem să constatam apariţia cavităţii (a "găurii") în dinte.
Uneori cariile care se formează în şanţuri şi fosete (pe suprafeţele dentare vizibile ale dinţilor laterali care participă la masticaţie) se manifestă la suprafaţă ca o coloraţie, dar în profunzime sunt deja foarte extinse. Această manifestare este tipică pentru cariile apărute pe dinţii permanenţi nou erupţi.
Când apare "gaura" care să ne aducă în cabinet, deja caria este foarte avansată. La un control de rutină, medicul poate descoperi şi trata la timp şi aceste carii despre a căror existenţă nu suntem conştienţi, dar care distrug dinţii.
Cariile pornite de pe suprafeţele interdentare devin evidente foarte târziu pentru ca sunt inaccesibile observării directe.
Ce se poate face?
Prima măsură şi cea mai la îndemână, este să prevenim apariţia cariilor prin periaj corect şi utilizarea sistematică a aţei dentare. De asemenea, putem urma în cabinet tratamente profilactice: curăţarea profesională a dinţilor, fluorizări şi sigilări.
Din păcate, odată apărute, cariile nu se vindecă de la sine şi nici porţiunea de dinte afectată nu mai creşte la loc. "Tratamentul" sistematic cu calmante – gen algocalmin – nu este în nici un caz recomandat pentru că duce la pierderea definitivă a dintelui. Cu cât este descoperită mai devreme, tratamentul cariei este mai simplu şi mai puţin costisitor.
Medicul va curăţa cu atenţie până în zona unde dintele este sănătos – stopând astfel evoluţia cariei – şi apoi va înlocui porţiunea care lipseşte (va umple cavitatea rezultată) cu materiale care refac forma dintelui. Adică se face o obturaţie, sau cum este numită popular, o "plombă". Astfel dintele redevine funcţional. Pentru obturaţii se folosesc în principal materialele compozite care au performanţe foarte bune în timp şi sunt de culoarea dintelui, dar de la caz la caz pot fi indicate şi alte tipuri de materiale.
Când caria este foarte avansată şi ajunge până la nivelul camerei pulpare (la "nerv"), înainte de realizarea obturaţiei este necesar să se facă un tratament de canal.
În anumite situaţii, o variantă mai bună decât realizarea unei obturaţii în cabinet, este realizarea în laborator a unei incrustaţii care se cimentează în dinte.
Când dintele este distrus într-o proporţie foarte mare este recomandată acoperirea lui cu o coroană.
Tratamentele de canal
În interiorul dinţilor există aşa numitul spaţiu endodontic, acesta fiind alcătuit din camera pulpară la nivelul coroanei dintelui şi canalele radiculare la nivelul rădăcinii. La dinţii sănătoşi acest spaţiu nu comunică cu cavitatea bucală. Aici se găseşte tesutul care este numit popular "nervul dintelui".
Tratamentele de canal sunt necesare când afectarea dintelui prin carie sau diverse traumatisme, este foarte avansată.
Când acest spaţiu din interiorul dintelui ajunge să se deschidă şi să comunice cu cavitatea bucală, pot să pătrunda bacterii la nivelul "nervului" ducând la apariţia unei infecţii numită gangrenă. În lipsa tratamentului, infecţia se întinde şi la nivelul osului din jurul rădăcinii. Aici se formează aşa numitele "granuloame" când infecţia evoluează cronic, dar se poate ca evoluţia să fie şi acută, cu dezvoltarea de abcese dentare.
Scopul tratamentului de canal este de a menţine sterilitatea acestui spaţiu şi de a-l închide etanş, împiedicând bacteriile din gură să ajungă în interiorul osului. Astfel se evită pierderea dintelui.
Implanturile dentare
A existat întotdeauna visul de a înlocui dinţii lipsă fără şlefuirea dinţilor vecini şi de a rezolva situaţiile când nu mai există “dinţi de legătură” pentru a putea face o lucrare dentară. S-a găsit şi soluţia: implanturile dentare. Astăzi ele au evoluat din punctul de vedere al design-ului şi materialelor din care sunt realizate, astfel că se constituie într-un tratament de durată lungă, estetic şi care reface perfect funcţia masticatorie.
Implanturile dentare sunt făcute din titan şi au cel mai frecvent forma unui şurub. Se introduc în os printr-o tehnică atraumatică şi foarte standardizată (cu paşi clari, care elimină posibilitatea de eroare).
Medicul dentist evaluează fiecare caz în parte atât din punctul de vedere al ofertei osoase în zona unde se doreşte inserarea impantului dentar (prin examen radiologic şi clinic se stabileşte dacă există os suficient cantitativ şi calitativ) cât şi din punctul de vedere al sănătăţii generale (va indica, după caz, efectuarea unor analize de sânge).
O întrebare frecventă este: „Dacă organismul meu va respinge implantul?“ Statistica, rezultată din practica clinică, arată că în 95% din cazuri implanturile se integrează perfect în os.
În succesul pe termen lung al tratamentului prin implant dentar, un rol foarte important îl are igiena foarte riguroasă. În lipsa unei bune igiene, implantul în sine, ca piesă metalică nu suferă nicio modificare, dar osul şi gingia din jurul acestuia se îmbolnăvesc în prezenţa plăcii bacteriene, aşa cum se întâmplă şi în jurul dintelui natural. Medicul dentist vă va recomanda mijloacele de igienizare ce trebuie utilizate precum şi igienizarea profesională periodică.
„Cât durează de când se pune implantul şi până se pune dintele în gură?“
De la momentul inserării implantului în os şi până la aplicarea coroanei în gură, se aşteaptă o perioadă de 3 luni la maxilarul inferior, respectiv de 6 luni la maxilarul superior. Această perioadă de aşteptare este necesară pentru a se realiza integrarea în os a implantului.
Despre lucrările dentare
Există o gamă foarte largă de lucrări protetice dentare care se adresează diverselor probleme ale danturii:
- inlay (incrustaţie): poate fi din ceramică sau din aur dentar. Este alternativa pentru "plombele" realizate în cabinet, având avantajul că este mult mai bine adaptat.
- faţetele de ceramică (dental veneers): "plăcuţe" ceramice ce se aplică prin lipire pe suprafaţa vizibilă a dinţilor dupa o minimă şlefuire, în scopul de a îmbunătăţi estetica dinţilor cu modificări de culoare (care nu se pot rezolva prin metode de albire), de forma sau cu minime modificări de poziţie.
- pivot (reconstituire corono-radiculară): este o piesă protetică turnată din metal, care se cimentează în canalul radicular şi reface porţiunea coronară a dintelui, distrusă de procesul carios, astfel încât acesta să poată fi acoperit cu o coroană.
- coroană de acoperire: construcţie protetică ce reface coroana naturală a dintelui, distrusă prin carie sau şlefuită în scop estetic sau pentru includerea dintelui într-o punte dentară. Poate fi realizată din diferite materiale. Cele mai estetice sunt cele realizate integral din ceramica dentară. Cele din ceramică pe suport metalic realizează o bună îmbinare între estetică şi rezistenţă.
- punţile dentare: lucrări protetice utilizate pentru înlocuirea unui număr redus de dinţi lipsă. Necesită existenţa la fiecare capăt a câte unuia sau mai multor dinţi (numiţi stâlpi) pe care să se prindă. Între aceştia se găsesc dinţii care îi înlocuiesc pe cei naturali absenţi (corpul de punte).
- protezele dentare mobilizabile:
- proteze parţiale: se utilizează atunci când lipsesc prea mulţi dinţi ca să se poată realiza o punte. Cea mai bună variantă de proteză parţială este proteza scheletată – are porţiuni metalice care îi dau rezistenţă şi fac posibilă reducerea dimensiunilor protezei. Acest tip de proteză poate să se prindă de dinţii pe care îi mai are pacientul, cu nişte sisteme speciale care sunt ascunse vederii contribuind în plus la aspectul fizionomic, dar şi la o foarte bună menţinere a protezei.
- protezele totale: se folosesc atunci când nu mai există niciun dinte natural. Uneori, când mai există rădăcinile câtorva (2-3) dinţi pe aceştia se pot confecţiona capse care ajută la fixarea protezei pe perioada purtării. De asemenea, pentru o mai bună menţinere a protezelor totale se pot insera implanturi care vor purta sisteme speciale pe care să se prindă protezele.
Pentru copii
Când să merg cu copilul la dentist?
Odată cu apariţia primilor dinţişori este bine să ducem copilul la un cabinet stomatologic. În acest moment vizita va fi una „de plăcere“ (nu va avea nevoie practic de tratament, dar se va obişnui cu mediul). Medicul dentist tratează căriuţele, extrage dinţişorii temporari (de lapte) care nu se mai dau duşi şi poate sesiza de timpuriu instalarea unor anomalii dentomaxliare.
În afară de mersul la dentist, părinţii trebuie să aibă grijă să suprime la copil anumite obiceiuri vicioase – suptul degetelor, suzetei etc. De asemenea trebuie tratate şi afecţiunile aparatului respirator – amigdalite, vegetaţii adenoide (polipi). În acest fel se previne apariţia unor deformări ale maxilarelor care ar necesita mai târziu tratament ortodontic.
Trebuie tratate cariile dinţilor de lapte?
Este falsă credinţa că nu trebuie tratate cariile dinţilor de lapte. Pierderea timpurie a acestora dezechilibrează creşterea maxilarelor şi perturbă erupţia dinţilor permanenţi.
Ce putem face pentru a preveni apariţia cariilor dentare la copil?
În cabinetul stomatologic se pot efectua mai multe feluri de tratamente profilactice: fluorizarea smalţului dentar prin aplicarea locală de soluţii, geluri cu fluor, sigilarea şanţurilor şi a fosetelor (umplerea şanţurilor şi a fosetelor de pe suprafeţele ocluzale – suprafeţe active în masticaţie – cu un material compozit fluid, împiedicând astfel acumularea de placă bacteriană în aceste spaţii greu accesibile curăţirii, şi deci prevenirea apariţiei cariilor). Medicul dentist îl va învăţa pe cel mic care este tehnica corectă de periaj şi cum să folosească aţa dentară.
Când putem începe să îndreptăm dinţişorii copiilor?
Supravegherea la medicul specialist ortodont trebuie să înceapă odată cu apariţia primilor dinţi permanenţi – 6-7 ani. Corectarea unor tulburări apărute în această etapă previne instalarea sau agravarea unor anomalii.
În exemplul de mai sus, datorită persistenţei prelungite a dinţilor temporari pe arcadă (a incisivilor în acest caz) dinţii permanenţi au erupt într-un ax deviat, în spatele dinţilor inferiori. Aceasta este o situaţie care trebuie corectată urgent.
Tratamentele ortodontice
Există mai multe tipuri de aparate ortodontice (mobile, funcţionale, fixe), fiecare având indicaţii în funcţie de problema ce trebuie rezolvată şi de vârsta pacientului. Aparatura ortodontică fixă reprezintă metoda cea mai performantă şi cu cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte alinierea dentară.
De tratament ortodontic pot beneficia atât copiii cât şi adulţii, fără limită de vârstă.
Prin tratament ortodontic obţinem:
- alinierea dinţilor şi corectarea modului în care se întâlnesc dinţii superiori cu cei inferiori;
- un zâmbet frumos ce influenţează în mod pozitiv încrederea în sine şi modul în care suntem percepuţi de cei din jur;
- dinţii vor fi nu doar mai frumoşi, ci şi mai sănătoşi. Dinţii corect aliniaţi pot fi periaţi mai uşor şi mai corect. Astfel se previne apariţia cariilor şi a afectării parodontale (îmbolnăvirea gingiilor şi a osului din jurul dinţilor).
- în anumite cazuri, se pot închide spaţiile rezultate în urma unor extracţii. În această situaţie evităm înlocuirea dinţilor cu ajutorul unor lucrări;
- dacă extracţiile sunt vechi si dinţii adiacenţi spaţiului respectiv au suferit deplasări, nu se pot realiza lucrări protetice corecte. Prin corectarea poziţiei dinţilor migraţi, se realizează condiţii optime pentru un tratament corect de înlocuire a dinţilor lipsa (prin punţi sau implanturi).
- îmbunătăţirea aspectului feţei, mai ales dacă pacientul se află în perioada de creştere. În cazul unor dezechilibre grave, aspectul facial se poate îmbunătăţi prin asocierea tratamentului ortodontic cu cel chirurgical ortognatic (la vârsta adultă).
Despre radiografii
Medicului dentist îi sunt necesare radiografiile pentru un diagnostic corect şi pentru evaluarea rezultatelor diferitelor tratamente efectuate.
În cabinetul de medicină dentară sunt utilizate mai multe tipuri de radiografii:
- radiografia retroalveolară: o radigrafie mică care redă imaginea câtorva dinţi. Este cea mai utilizată şi cea mai concludentă când se examinează individual un dinte;
- ortopantomograma: o radiografie mare care oferă o imagine de ansamblu a întregii danturi şi a oaselor maxilare:
- teleradiografia: o radiografie mare necesară în ortodonţie pentru diagnostic, monitorizarea şi evaluarea rezultatelor tratamentului.
Radiografiile dentare retroalveolare folosesc cea mai mică doză de radiaţii precum şi cel mai scurt timp de expunere la radiaţii dintre toate radiografiile utilizate în medicina. În plus, pentru a evita expunerea nedorită a altor zone, se utilizează echipament de protecţie adecvat (şorţ cu plumb).
Tratamente estetice
Un zâmbet frumos, atrăgător, presupune şi o dantură fără cusur din punctul de vedere al culorii, al alinierii dentare, al sănătăţii dinţilor şi gingiilor, al formei dinţilor.
Tratamentele prin care se pot rezolva problemele estetice sunt:
- Tratamente de albire:
Dinţii albi exprimă sănătate, tinereţe, frumuseţe.
Uneori culoarea este modificată la nivelul tuturor dinţilor datorită obiceiurilor legate de fumat sau de alimentaţie (consumul de alimente şi băuturi care colorează smalţul: cafea, ceai, vin roşu etc.). ALteori un singur dinte poate avea culoarea modificată în urma unui tratament de canal mai vechi.
Prin tratamentul de albire se îndepărtează pigmenţii de la nivelul ţesuturilor dentare cu ajutorul unor soluţii pe bază de peroxid de carbamidă sau peroxid de hidrogen. Medicul dentist vă va recomanda metoda cea mai potrivită în cazul dumneavoastră pentru obţinerea rezultatului dorit, în deplină siguranţă pentru sănătatea dentară.
- Faţetări ceramice şi de compozit
- Refacerea protetică a dinţilor frontali prin coroane integral ceramice
- Bonturi estetice din zirconiu montate pe implanturile din zona estetică
- Alinierea dinţilor prin tratament ortodontic
- Remodelare chirurgicală estetică a gingiei
- Utilizarea coroanelor şi punţilor fără suport metalic ("metal free"), inclusiv cele mai moderne piese metalice din zirconiu, frezate computerizat - CAD CAM
În funcţie de complexitatea situaţiei, aceste tratamente pot să se completeze unul pe celălalt, pentru a obţine zâmbetul perfect.